REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE AL ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 27 - 2

 

Art 83. Comisii din Școala 27

(1)    La nivelul școlii 27 funcţionează următoarele comisii:

1.  cu caracter permanent;

2.  cu caracter temporar;

3.  cu caracter ocazional.

(2)    Comisiile cu caracter permanent sunt:

a)    comisia pentru curriculum;

b)   comisia de evaluare şi asigurare a calităţii;

c)    comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă;

d)   comisia pentru controlul managerial intern;

e)    comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii;

f)   comisia pentru mentorat didactic şi formare în cariera didactică.

(3)      Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în anumite perioade ale anului şcolar, iar comisiile cu caracter ocazional sunt înfiinţate ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul unităţii de învăţământ.

(4)       Comisiile cu caracter temporar şi ocazional vor fi stabilite de fiecare unitate de învăţământ, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

Art. 84. (1) Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. În cadrul comisiilor prevăzute la art. 83 alin. (2) lit. b) şi

e) sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor sau ai reprezentanţilor legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există.

(2)     Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

(3)   Fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează proceduri privind funcţionarea comisiilor în funcţie de nevoile proprii.

(4)   Atribuţiile comisiei pentru mentorat didactic şi formare în cariera didactică sunt următoarele:

a)    asigură, la nivelul unităţii de învăţământ, planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniul formării în cariera didactică;

b)   realizează diagnoza de formare continuă la nivelul unităţii de învăţământ;

c)     asigură evaluarea stadiului de îndeplinire a condiţiei de formare pentru personalul didactic şi validează, după evaluare, îndeplinirea condiţiei de formare prin acumularea numărului de credite profesionale transferabile legal prevăzut, inclusiv prin recunoaşterea şi echivalarea în credite profesionale transferabile, a rezultatelor participării personalului didactic la programe pentru dezvoltare profesională continuă şi pentru evoluţia în cariera didactică;

d)   asigură monitorizarea impactului formării cadrelor didactice asupra calităţii procesului de predare-învăţare- evaluare şi a progresului şcolar al elevilor;

e)     organizează activităţi pentru dezvoltare profesională continuă - acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

f)   implementează standardele de formare asociate profilului profesional al cadrelor didactice;

g)       consiliază cadrele didactice în procesul de predare-învăţare-evaluare, inclusiv în sistem blended learning/online;

h)    realizează graficul activităţilor de practică pedagogică şi monitorizează activitatea profesorilor mentori, în cazul în care unitatea de învăţământ este şcoală de aplicaţie;

i)     asigură organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice de mentorat didactic pentru cadrele didactice debutante, în vederea susţinerii examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar;

j)   realizează rapoarte şi planuri anuale privind dezvoltarea profesională continuă şi evoluţia în cariera didactică a personalului didactic încadrat în unitatea de învăţământ;

k)     orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare şi din regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

Art. 85. (1)La nivelul Şcolii Gimnaziale nr. 27 se înfiinţează comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii;

(2)    Școala elaborează şi adoptă propria strategie de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar.

(3)    Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar este alcătuită din 4-5 membri:

-   1-2 cadre didactice alese de consiliul profesoral;

-   1 reprezentant al părinţilor;

-   1 reprezentant al autorităţii locale cu competențe în domeniul combaterii violenței în rândul tinerilor;

-   1 reprezentant al autorităţii judeţene.

(4)     Componenţa Comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violenţei în mediul şcolar se stabileşte prin decizia internă a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar, după discutarea şi aprobarea ei în consiliul de administraţie.

(5)     Comisia are obligaţia de a susţine aplicarea ROF-ul unităţii, de a colabora cu autorităţile municipiului Bucureşti şi cu cele locale pentru a creşte siguranţa în unitatea de învăţământ preuniversitar.

(6)      Comisia elaborează un raport anual privind asigurarea siguranţei elevilor în unitatea de învăţământ preuniversitar.

(7)     Comisia coordonează elaborarea, revizuirea şi aplicarea Planului de prevenire şi reducere a violenţei în mediul şcolar al unității, adoptat de unitatea de învățământ pe baza unei evaluări a climatului şcolar, în colaborare cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate, precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă socială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Directorul aprobă şi monitorizează aplicarea Planului de prevenire şi reducere a violenţei în mediul şcolar. Întreg personalul are obligaţia de a contribui la prevenirea apariţiei, repetării sau agravării cazurilor de violenţă, la reducerea factorilor care au condus la apariţia cazurilor de violenţă şi la îmbunătăţirea climatului şcolar.

(8)      Comisia analizează dacă situaţiile de violenţă/situaţiile corelate petrecute au fost favorizate de factori precum:

-                      cadre didactice cu abilităţi scăzute de management al clasei: impunerea drastică a regulilor sau, dimpotrivă, o toleranţă ridicată la încălcarea regulamentului şcolar;

-                      lipsa unei legături bazate pe încredere a preşcolarilor și elevilor cu personalul didactic;

-                      presiune copleşitoare pentru reuşita şcolară sau participarea la competiţii;

-                      promovarea exagerată a competitivităţii între elevi;

-                      tolerarea de către personalul unității a etichetării/discriminării/discursului instigator la ură şi microagresiunilor împotriva elevilor din anumite categorii sociale (elevi cu CES, romi, din familii defavorizate socioeconomic, imigranţi, cu performanţe şcolare scăzute etc.);

-                      condiţii materiale improprii: săli de clasă mici, fără lumină corespunzătoare, număr mare de copii în clasă, desfăşurarea orelor în trei schimburi, serviciu de pază inexistent sau ineficient, accesul facil al persoanelor străine în unității;

-                      lipsa unor activităţi de prevenire şi reducere a violenţei la nivelul unității.

În paralel cu managementul de caz, directorul convoacă şi solicită CPEV să analizeze factorii care au condus la săvârşirea faptelor, să revizuiască Planul de prevenire şi reducere a violenţei, dacă este cazul, şi să iniţieze activităţi de prevenire la nivelul unității.

(9)       Personalul școlii este obligat să informeze preşcolarii, elevii, părinţii/reprezentanţii legali privind procedura de sesizare a suspiciunilor şi a faptelor de violenţă, inclusiv metoda anonimă de sesizare, stabilită la nivelul unității: pentru sesizarea anonimă este amplasată o cutie în care elevii, părinții, profesorii sau personalul didactic și auxiliar își vor depune eventualele sesizări.

(10)      În situaţia în care fapta de violenţă este sesizată de elevi, personalul școlii are obligaţia să îi asculte cu răbdare, calm şi să îi protejeze împotriva oricărei forme de discriminare sau răzbunare din partea altor elevi sau adulţi. Personalul foloseşte un limbaj adecvat gradului de maturitate şi gradului de vulnerabilitate al persoanelor implicate. Personalului școlii îi este interzisă folosirea unui limbaj/ton acuzator, interogator, intimidant, umilitor, care învinovăţeşte. Personalul școlii nu va întreprinde nicio acţiune care să aducă atingere demnităţii persoanelor implicate.

La locul săvârşirii faptei, personalul școlii are obligaţia să elimine riscurile, să apeleze numărul unic de urgenţă 112, dacă este necesar, să sesizeze personalul din cabinetul medical al unității, acolo unde există, dacă este necesar, şi să le redea elevilor sentimentul de siguranţă fizică şi emoţională.

(11)      Pentru prevenirea revictimizării, intervievarea repetată a victimei/victimelor este interzisă. În funcţie de gravitatea cazului, intervievarea persoanelor implicate este realizată de reprezentanţii poliţiei, ai DGASPC sau ai unităţii de învăţământ.

Personalul școlii este obligat să comunice cu părinţii/reprezentanţii legali despre situaţia de violenţă/corelată în absenţa preşcolarului și elevului, în prezenţa consilierului şi/sau a mediatorului şcolar (dacă este cazul), într-un spaţiu care asigură confidenţialitatea celor implicaţi.

Personalul școlii este obligat să păstreze confidenţialitatea cu privire la identitatea persoanelor implicate în situaţia de violenţă - autori şi victime, respectiv a celor implicaţi în situaţiile corelate, faţă de toţi membrii comunităţii şcolare, cu excepţia persoanelor care au responsabilităţi sau constituie persoane-resursă în managementul cazului.

(12)      Atribuţiile Comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii sunt următoarele:

a)   gestionează sistemul de comunicare între şcoală, autorităţi şi familie pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă/infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali;

b)   sesizează conducerea şcolii şi comisia municipiului București pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar în legătură cu fenomenele şi actele de violenţă constatate;

c)   analizează cauzele fenomenelor şi actelor de violenţă constatate;

d)   realizează planul operaţional privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, adaptat condiţiilor şcolii şi în concordanţă cu strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, cu planul comisiei municipiului București şi cu planul managerial al directorului;

e)   urmăreşte modalităţile de aplicare a prevederilor legale, privind creşterea siguranţei la nivelul şcolii;

f)  evaluează şi monitorizează activităţile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar propriu;

g)     elaborează semestrial un raport de activitate şi îl transmite comisiei municipiului București pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar.

(13)      Activitatea Comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii se desfăşoară după un regulament propriu, discutat şi aprobat în Consiliul de administraţie, conform procedurii privind managementul cazurilor de violenţă asupra preşcolarilor, elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ, precum şi al altor situaţii corelate în mediul şcolar şi al suspiciunii de violenţă asupra copiilor în afara mediului şcolar.

Art. 86. Prevenirea bullyingului şi a cyberbullyingului

(1)   Școala Gimnazială nr. 27 este „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”.

(2)    În cadrul școlii se implementează măsuri administrativ-organizatorice, care să contribuie la crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic şi emoţional pentru copii: reglementări specifice pentru accesul în instituție, montarea de camere de luat vederi, profesori de serviciu au sarcini de monitorizare a situațiilpr deosebite, asigurarea pazei spaţiilor educaţionale, dispunerea mobilierului în clasă în scopul facilitării colaborării între copii, promovarea lucrului în echipă..

(3)   Accesul în instituție se face conform procedurii aprobate.

(4)   Persoanele care interacţionează cu elevii școlii au obligativitatea unei comunicări empatice, non-violente, adoptării unui comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor.

(5)   La nivelul școlii este înființat Grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, conform legislației în vigoare (OMEC 4343/2020, anexa nr. 3 la normele metodologice).

(6)    Obiectivul grupului de acțiune antibullying este să prevină, să identifice, să semnaleze şi să intervină în echipă multidisciplinară, în situaţiile de violenţă psihologică - bullying şi cyberbullying. În identificarea situaţiei de violenţă psihologică - bullying, cadrele didactice trebuie să facă diferenţa între situaţiile accidentale, de mici şicane, abuz şi situaţiile violente repetitive şi intenţionate.

(7)   Grupul de acţiune antibullying are următoarele atribuţii:

a)   aplică legislaţia în vigoare cu privire la prevenirea, identificarea şi raportarea situaţiilor de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi propune conducerii unităţii de învăţământ sesizarea autorităţilor competente în cazul comiterii unor acte de violenţă psihologică - bullying sau a altor acte de violenţă gravă comise în unitatea de învăţământ;

b)   întocmeşte şi implementează planul antibullying al unităţii de învăţământ;

c)   întocmeşte codul antibullying al şcolii, care, pe lângă aspectele normative şi descrierea valorilor de respect, toleranţă, curaj şi grijă, asumate şi revendicate de şcoală, va include şi măsurile educative ori disciplinare ce pot fi aplicate în situaţiile de bullying şi responsabilităţile elevilor, ale cadrelor didactice şi ale părinţilor;

d)  primeşte sesizări, în scris ori verbale, din partea cadrelor didactice, a elevilor, părinţilor sau a personalului auxiliar cu privire la situaţiile de bullying identificate şi procedează imediat la investigarea lor, astfel încât procesul de evaluare şi stabilire a gravităţii faptelor să nu dureze mai mult de 48 de ore;

e)    colaborează cu învăţătorii şi profesorii diriginţi pentru soluţionarea problemelor raportate şi adoptarea măsurilor adecvate protecţiei victimei şi corectării comportamentelor de bullying ale autorului;

f)  asigură protecţia elevilor care au raportat situaţiile de bullying împotriva oricărei forme de discriminare ori răzbunare din partea elevilor ori a cadrelor didactice;

g)    aplică în activitatea sa formularele, chestionarele, recomandările, regulile de investigaţie, intervenţie şi monitorizare a cazurilor de bullying/cyberbullying din ghidurile specifice întocmite de Ministerul Educaţiei;

h)   realizează materiale de informare şi le distribuie, direct ori online, atât elevilor şi cadrelor didactice, cât şi părinţilor şi membrilor personalului nedidactic;

i)    ia legătura cu familiile victimelor şi ale autorilor, în vederea gestionării situaţiilor de bullying, actelor de bullying/ cyberbullying;

j)   derulează programe de informare cu elevii, părinţii şi cadrele didactice, prin colaborare cu comisiile pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, cu alte structuri interne ale şcolii ori cu specialişti ai organizaţiilor neguvernamentale, pentru cunoaşterea caracteristicilor fenomenului de bullying şi a riscurilor la care sunt supuşi elevii, pentru încurajarea implicării lor în promovarea şi respectarea codului antibullying al şcolii, precum şi pentru prezentarea rolului grupului de acţiune antibullying;

k)    organizează şi coordonează, cu sprijinul cadrelor didactice şi al reprezentanţilor elevilor şi părinţilor, sistemul de raportare al şcolii cu privire la actele de bullying între elevi, cu respectarea principiilor anonimităţii şi al confidenţialităţii;

l)     anual, evaluează, cu participarea elevilor, dimensiunea fenomenului de bullying în şcoală şi eficienţa intervenţiilor grupului de acţiune antibullying;

m)   participă la evaluarea şi îmbunătăţirea climatului şcolar, la promovarea valorilor şcolii şi la organizarea de acţiuni în vederea creşterii gradului de coeziune între elevi şi a comunicării pozitive între aceştia şi cadrele didactice;

n)    colaborează cu responsabilul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în vederea organizării de activităţi extraşcolare, dezbateri ori evenimente speciale de conştientizare a problematicii bullyingului/cyberbullyingului, în cadrul şcolii ori în comunitate, atât pentru elevi, cât şi pentru întreg personalul didactic ori nedidactic al şcolii;

o)   organizează în şcoli sesiuni de informare/dezbatere cu privire la responsabilităţile parentale în reducerea situaţiilor de bullying;

p)   pregăteşte şi coordonează elevii numiţi de către consiliile şcolare ca „ambasadori antibullying”;

q)   participă la întâlniri cu alte grupuri de acţiune antibullying, la evenimente şi campanii organizate în acest domeniu şi utilizează resursele online avizate de Ministerul Educaţiei (cum ar fi portalul www.scolifarabullying.ro şi www.oradenet.ro);

r)   îndeplineşte orice altă activitate antibullying cerută de conducere ori de consiliul de administraţie al unităţii şcolare.

Art. 87. (1) La nivelul Școlii Gimnaziale nr. 27 se derulează activităţi de prevenire a violenţei psihologice – bullying, conform documentelor specifice întocmite și aprobate la nivelul unității de învățământ.

(2)    Cadrele didactice din unitatea de învăţământ au în vedere:

a)   identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acţiuni de tip bullying;

b)   identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying; cadrul didactic/profesorul consilier şcolar din unitatea de învăţământ care a identificat situaţia de bullying sau cyberbullying asupra copilului are responsabilitatea de a iniţia intervenţia în reabilitarea victimei.

c)   valorificarea intereselor, aptitudinilor şi a capacităţii elevilor, prin diferite activităţi şcolare şi extraşcolare, pentru a preveni manifestări problematice de tip bullying;

d)   implicarea consiliului şcolar al elevilor în proiectarea şi derularea de activităţi de prevenire şi reducere a manifestărilor de tip bullying;

e)   colaborarea cu părinţii şi, după caz, cu asociaţia părinţilor şi informarea părinţilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi şcoala în scopul prevenirii acţiunilor de tip bullying şi ameliorării relaţiilor părinţi-copii şi copii-copii,

f)  colaborarea unităţii de învăţământ cu părinţii elevilor cu potenţial comportament agresiv, implicaţi în acţiuni de tip bullying, pentru a găsi şi aplica soluţii pentru prevenirea bullyingului;

g)   identificarea unor părinţi-resursă care să se implice în activităţile de prevenire;

h)   iniţierea unor programe destinate părinţilor, centrate pe conştientizarea, informarea şi formarea cu privire la dificultăţile de adaptare a copiilor la mediul şcolar şi la diferite aspecte ale acţiunilor de tip bullying, forme, cauze, modalităţi de prevenire, parteneri;

i)   semnalarea către autorităţile competente a cazurilor de familii cu un comportament abuziv faţă de copii;

j)   colaborarea unităţilor de învăţământ cu autorităţi şi instituţii cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţei psihologice - bullying, precum Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia

copilului de la nivelul fiecărui judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, poliţie şi organizaţii nonguvernamentale;

k)     includerea, pe agenda întâlnirilor organizate la nivelul școlii, în cadrul consiliului de administraţie, consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, comitetului de părinţi sau asociaţiilor de părinţi, a unor teme legate de acţiunile de tip bullying şi cyberbullying, care să aibă ca scop conştientizarea dimensiunii fenomenului şi analiza formelor, a actorilor şi a cauzelor situaţiilor de la nivelul instituţiei respective;

l)   iniţierea de programe care să răspundă unor situaţii specifice, identificarea riscurilor, în contextul concret al şcolii, care pot genera situaţii de violenţă psihologică - bullying, cu implicarea activă a elevilor ca actori şi ca parteneri-cheie;

m)   constituirea, la nivelul școlii, a unor structuri cu rol de mediere, care să contribuie la identificarea surselor de conflict. Aceste structuri/grupuri de iniţiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice şi părinţi;

n)  dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi dirigenţie, a situaţiilor de tip bullying şi cyberbullying petrecute în şcoală şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, precum şi încurajarea elevilor de a participa activ la toate deciziile care îi privesc;

o)   valorificarea temelor relevante pentru problematica bullyingului şi a cyberbullyingului, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline şcolare, cuprinzând drepturile şi îndatoririle individului, libertate şi normă/regulă de comportament, empatia, decizia şi consecinţele deciziei, abilităţile sociale, fără a se limita la acestea, prin utilizarea unor strategii activ-participative, studiu de caz, joc de rol, analiză critică a mesajelor audiovizuale de tip bullying şi cyberbullying, problematizare şi altele, care să conducă la conştientizarea şi dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor faţă de problematica bullyingului;

p)    derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii bullyingului: jocuri, concursuri, expoziţii tematice, întâlniri cu specialişti care să prezinte în mod interactiv teme legate de bullying şi cyberbullying, la care să participe elevi, cadre didactice şi părinţi;

q)    iniţierea unor programe de sensibilizare a comunităţii privind fenomenul de bullying şcolar, cu aportul tuturor actorilor sociali;

r)   implicarea cadrelor didactice în campanii şi programe în domeniu, aflate în derulare la nivel naţional.

(3)      Cadrele didactice participă la activităţi de formare în domeniul prevenirii, identificării şi combaterii violenţei psihologice - bullying, ca formă a violenţei manifestate în mediul şcolar, prin programe de dezvoltare profesională.

Art. 88. (1) Orice situaţie de violenţă psihologică - bullying sau suspiciune de violenţă psihologică - bullying face obiectul unei sesizări către un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ (învăţător/diriginte/profesor/consilier şcolar/director sau personal auxiliar).

(2)   Orice elev care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă psihologică - bullying asupra unui coleg are obligaţia de a sesiza un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ.

(3)     Cadrul didactic/personalul auxiliar din unitatea şcolară sesizat cu situaţia de bullying este obligat să informeze de îndată directorul unităţii de învăţământ, care are obligaţia de a convoca, pentru analiza situaţiei grupul de acţiune antibullying.

(4)      Personalul școlii este obligat să informeze preşcolarii, elevii, părinţii/reprezentanţii legali privind procedura de sesizare a suspiciunilor şi a faptelor de bullying, inclusiv metoda anonimă de sesizare, stabilită la nivelul unității: pentru sesizarea anonimă este amplasată o cutie în care elevii, părinții, profesorii sau personalul didactic și auxiliar își vor depune eventualele sesizări.

În identificarea cazurilor de bullying şi cyberbullying, personalul şi elevii utilizează fişa de identificare (anexa 2), conform procedurii privind managementul cazurilor de violenţă asupra preşcolarilor, elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ, precum şi al altor situaţii corelate în mediul şcolar şi al suspiciunii de violenţă asupra copiilor în afara mediului şcolar.

Art. 89. Combaterea violenţei psihologice - bullying, ca oricare altă formă de violenţă asupra copilului în unitatea de învăţământ, se realizează conform reglementărilor în vigoare, prin;

a)   identificarea situaţiilor de bullying;

b)  semnalarea suspiciunilor sau a situaţiilor identificate de bullying;

c)    colaborarea proactivă a persoanelor responsabile din unitatea de învăţământ în echipa multidisciplinară constituită pe caz pentru soluţionarea acestuia;

d)  analiza şi soluţionarea cazului;

e)    luarea măsurilor de prevenire a reiterării cazurilor de violenţă psihologică - bullying împotriva aceleiaşi victime/asupra altor victime.

Art. 90. (1) Identificarea situaţiilor de bullying sau cyberbullying asupra elevului se realizează de către cadrele didactice care interacţionează direct cu elevul, pe baza propriilor evaluări şi a completării fișei de identificare.

(2)    În situaţia confirmării situaţiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unităţii de învăţământ, comisiei/ Grupului de acțiune antibullying şi părinţilor/reprezentantului legal al elevului-victimă şi al elevului ce manifestă un comportament agresiv.

(3)    Dacă situaţia sesizată nu a fost identificată ca bullying, dar se constată urmări fizice/emoţionale asupra elevului, se anunţă imediat atât părintele/reprezentantul legal al elevului-victimă, cât şi Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), poliţia, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, după caz.

(4)    După semnalarea situaţiei de violenţă psihologică - bullying, cadrele didactice sunt integrate în echipa multidisciplinară în procesul de management al cazului, de readaptare fizică, psihologică şi de reintegrare socială a elevului-victimă, a elevului martor, precum şi a elevului cu comportament agresiv.

Art. 91. (1) Semnalarea situaţiei de violenţă psihologică - bullying este procesul prin care o situaţie de violenţă asupra unui copil este adusă la cunoştinţa autorităţilor în drept de către cadrele didactice din unitatea de învăţământ, DGASPC, Serviciul public de asistenţă socială/Direcţia de asistenţă socială, abilitate să ia măsuri în interesul elevului victimă, martor sau elevului cu comportament agresiv şi a asigura/facilita accesul acestuia la servicii specializate în vederea reabilitării.

(2) Semnalarea suspiciunii sau a oricăror forme de violenţă, inclusiv a violenţei psihologice - bullying se realizează de către cadrele didactice/directorul unităţii de învăţământ, prin completarea şi transmiterea către DGASPC a fişei pentru semnalarea obligatorie a situaţiei de violenţă asupra copilului

Art. 92. În cazul confirmării actelor de bullying şi în funcţie de severitatea lor, măsurile pe care grupul de acţiune antibullying le poate propune conducerii unităţii de învăţământ, cu evitarea, pe cât posibil, a mutării disciplinare la o altă clasă şi a măsurii de exmatriculare, sunt:

a)   conştientizarea aspectelor negative ale comportamentului raportat şi adoptarea unei atitudini corecte faţă de victimă;

b)   medierea conflictului şi împăcarea;

c)   evaluarea psihologică pentru elevii implicaţi în actele de bullying/cyberbullying;

d)  consilierea școlară și/sau consilierea psihologică de specialitate, dacă este cazul;

e)   implicarea victimelor, agresorilor şi martorilor în activităţi educative specifice, cu participarea acestora în roluri menite să stimuleze comunicarea pozitivă, atitudinile şi comportamentele prosociale şi empatice între aceştia şi în relaţia lor cu ceilalţi colegi;

f)  aplicarea unor practici restaurative şi soluţii de remediere în cazul pierderii ori distrugerii de obiecte sau de împăcare;

g)      implicarea necondiţionată a părinţilor în soluţionarea situaţiei de bullying şi prevenirea repetării comportamentelor agresive (întâlniri între părinţi moderate de directorul unităţii şcolare, unul dintre membrii

grupului de acţiune antibullying ori de consilierul şcolar, monitorizarea comportamentelor copiilor lor, transmiterea de feedback etc.);

h)  aplicarea măsurilor prevăzute de statutul elevilor şi de regulamentul de ordine interioară;

i)   sesizarea organelor de poliţie, a serviciilor de asistenţă socială ori SMURD.