Capitolul VII. ELEVII
Secțiunea 1. Dobândirea calităţii de elev
Art. 105. În Școala Gimnazială nr.27 beneficiarii primari
ai educaţiei sunt elevii.
Art. 106. (1) Dobândirea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
se face prin înscrierea într-o
unitate de învăţământ.
(2)
Înscrierea se aprobă de către consiliul de administraţie, cu respectarea
legislaţiei în vigoare, a prezentului regulament,
a regulamentelor specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi a
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii, ca urmare a solicitării scrise
a părinţilor sau reprezentanţilor legali.
Art. 107. (1) Înscrierea în învăţământul primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) În
situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul
acumulează absenţe ca urmare a unor probleme medicale
sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii sau reprezentanţii
legali pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a
elevului în vederea reînscrierii în
anul şcolar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la
cererea motivată a părintelui,
reînscrierea se poate face şi în anul şcolar
în care s-a solicitat retragerea,
în clasa anterioară nivelului din care s-a retras
elevul.
(3) În
situaţia solicitării de retragere, menţionate la alin. (2), unităţile de
învăţământ vor consilia părinţii sau reprezentanţii
legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al elevului şi
îi vor informa că solicitarea nu
poate fi soluţionată decât în situaţia în care evaluarea nivelului dezvoltării
atestă necesitatea reînscrierii în clasa anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.
Art. 108. Elevii promovaţi
vor fi înscrişi de drept în anul următor.
Secţiunea 2. Exercitare calităţii de elev
Art. 109. (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor
şi prin participarea la toate activităţile şcolare şi extraşcolare ale şcolii;
(2) Evidenţa prezenţei
elevilor se face la fiecare
oră de curs de către fiecare învăţător/profesor care consemnează
obligatoriu, fiecare absenţă în catalogul clasei.
Art. 110. (1) Absenţele datorate
îmbolnăvirii elevilor sau altor cazuri
de forţă majoră, dovedite cu acte legale,
sunt considerate motívate;
(2)
Motivarea absențelor se face de către învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor
justificative.
(3)
În
cazul elevilor minori,
părinții sau reprezentanții legali au obligația
de a prezenta personal învățătorului/institutorului/ profesorului
pentru învățământul primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absențele copilului
său.
(4)
Actele medicale pe baza cărora se
face motivarea absențelor sunt, după caz: adeverință eliberată de medicul
cabinetului școlar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverință/certificat medical/foaie de externare/ scrisoare
medicală eliberat(ă) de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza
cabinetului școlar sau a medicului de familie care are în evidență fișele medicale/carnetele de sănătate
ale elevilor.
(5)
În limita a 40 de ore de curs pe an
școlar, fără a depăși 20% din numărul orelor alocate unei discipline, absențele pot fi motivate doar pe baza
cererilor scrise ale părintelui sau reprezentantului legal al elevului sau ale elevului major, adresate învățătorului/institutorului/profesorului
pentru învățământul primar/profesorului diriginte
al clasei, avizate în prealabil de motivare de către
directorul unității de învățământ.
(6)
Învățătorul/Institutorul/Profesorul pentru învățământul primar/Profesorul diriginte păstrează la sediul unității de învățământ, pe tot parcursul
anului școlar, actele pe baza cărora se face motivarea absențelor, prezentate în termen de 7 zile
de la reluarea activității elevului.
(7)
Nerespectarea termenului prevăzut
la alin. (6) atrage
declararea absențelor ca nemotivate.
(8)
În cazul elevilor reprezentanți,
absențele se motivează pe baza actelor justificative, conform prevederilor statutului elevului.
(9)
Toate adeverinţele medicale trebuie
să aibă viza medicului de la cabinetul şcolar care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate
ale elevilor.
(10)
La cererea scrisă a directorilor
unităților de învățământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor antrenori
din unitățile de învățământ cu program sportiv
integrat, a directorilor cluburilor sportive școlare/asociațiilor sportive școlare sau
a conducerilor structurilor naționale sportive, directorul unității de învățământ aprobă motivarea absențelor
elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel local, județean,
regional, național și internațional.
(11)
Directorul unității de învățământ
aprobă motivarea absențelor elevilor care participă la olimpiadele și concursurile școlare și profesionale organizate la nivel local, județean/interjudețean, regional, național și internațional, la
cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoțitori.
(12)
Directorul/dirigintele motivează
absenţele elevilor care participă la diverse competiţii sau concursuri şcolare prevăzute în Calendarul ME.
Secţiunea 3. Drepturile elevilor
Art. 111. (1) Școala susține obligativitatea unei comunicări empatice,
non-violente, aceea a adoptării unui comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor; nicio activitate organizată de/în şcoală, nu poate leza demnitatea
sau personalitatea elevilor.
(2) În timpul
şcolarizării, elevii beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi medicală gratuită.
(3) Elevii au dreptul să participe la activităţile extraşcolare organizate de către şcoală.
(4) Elevii pot participa la concursurile școlare
organizate de către şcoală.
(5) Elevii pot utiliza gratuit, sub îndrumarea profesorilor, baza materială şi didactică din şcoală.
(6) Elevii
pot fi evidenţiaţi, au dreptul să primească premii şi recompense pentru
rezultatele deosebite la activităţile
şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine
civică exemplară;
(7) Elevii
pot redacta şi difuza publicaţii şcolare proprii; în cazul în care acestea
afectează siguranţa naţională, ordinea
publică, sănătatea, moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti,
prestigiul şcolii, directorul şcolii suspendă
editarea şi difuzarea acestor publicaţii.
(8) În
şcoală se constituie Consiliul reprezentativ al elevilor, format din liderii
elevilor de la fiecare clasă şi care
funcţionează după un regulament propriu avizat de conducerea
școlii.
(9) Elevilor
le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în
asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice,
sportive sau civice, care se organizează şi funcţionează pe baza unui statut
propriu, aprobat de directorul şcolii.
(10) Dreptul
la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi
susţinute în şcoală la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea
directorului.
(11) În
cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în şcoală contravine
principiilor statutare ale şcolii, directorul poate suspenda sau interzice
desfăşurarea acestor activităţi.
(12) Elevii
au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă și dreptul de a contesta
rezultatele evaluării lucrărilor scrise
conform Art 9 din OM.4742/10.08.2016-Statutul elevului.
(13) Elevii
au dreptul să participe la activităţile extraşcolare organizate de unitatea de
învăţământ, precum şi la cele care
se desfăşoară în palatele şi cluburile elevilor, bazele sportive, de agrement,
taberele şi unităţile conexe
inspectoratelor şcolare, în cluburile şi asociaţiile sportive, cu respectarea
prevederilor regulamentelor de
funcţionare a acestora.
(14) Elevii au toate drepturile stipulate în OM.4742/10.08.2016 - Statutul elevului
cu modificările și completările
ulterioare.
(15) Elevilor
li se permite accesul gratuit pe terenul de sport al școlii în zilele libere și
în timpul vacanțelor doar dacă sunt
însoțiți și supravegheați de părinți. Părintele va suporta eventualele daune.
Intervalul orar în care poate fi utilizat terenul
de sport va fi afișat la avizierul școlii.
.
Secţiunea 4. Consiliul
reprezentativ al elevilor
Art. 112. (1) Consiliul reprezentativ al elevilor este structură consultativă şi reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar, la nivelul unităţii de învăţământ.
(2) Prin
Consiliul reprezentativ al elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu
problemele care îi afectează în mod direct.
(3) Fiecare
clasă îşi va alege reprezentantul în Consiliul elevilor, o dată pe an, la
începutul anului școlar. Votul este
secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului
lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă
influenţarea deciziei elevilor.
(4) Consiliul
reprezentatival elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat
la specificul şi nevoile şcolii, elaborat
pe baza unui regulament-cadru stabilit
de Consiliul Naţional al Elevilor.
(5) Consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ desemnează un cadru didactic care va
asigura o comunicare eficientă între
corpul profesoral şi Consiliul elevilor. Acesta nu se va implica în luarea
deciziilor Consiliului reprezentativ al elevilor.
(5) Conducerea unităţii
de învăţământ sprijină
activitatea Consiliului reprezentativ al elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare
desfăşurării activităţii acestuia
şi a unui spaţiu pentru întrunirea biroului
executiv şi a adunării generale a respectivului consiliu reprezentativ
al elevilor. Fondurile aferente desfăşurării
activităţilor specifice se asigură din finanţarea suplimentară, fără a
afecta derularea activităţilor educaţionale.
Art. 113. (1) Consiliul
reprezentativ al elevilor
are următoarele atribuţii:
a)
reprezintă interesele elevilor şi
transmite Consiliului de administraţie, directorului/directorului
adjunct şi Consiliului profesoral punctul
de vedere al elevilor
referitor la problemele de interes pentru aceştia;
b) apără drepturile elevilor la nivelul
unităţii de învăţământ şi sesizează încălcarea lor;
c)
se
autosesizează cu privire
la problemele cu care se confruntă elevii,
informând conducerea unităţii
de învăţământ despre acestea şi propunând soluţii;
d) sprijină comunicarea între elevi şi cadrele didactice;
e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
f)
poate iniţia activităţi extraşcolare, evenimente culturale, concursuri, excursii
etc.;
g)
poate organiza acţiuni de strângere de fonduri
pentru copiii cu nevoi speciale/ provenind din medii dezavantajate, pe probleme de mediu şi altele
asemenea;
h)
poate sprijini proiectele şi programele educative
în care este implicată unitatea
de învăţământ preuniversitar;
i)
propune modalităţi pentru a
motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
j) dezbate proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ;
k)
organizează alegeri pentru
funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în
care posturile sunt vacante;
l)
deleagă reprezentanţi, prin decizia
preşedintelui Consiliului reprezentativ al elevilor, în Comisia de prevenire
şi combatere a violenţei, Grupul de acțiune antibullying şi orice altă comisie
din care reprezentanţii elevilor fac parte, conform
legii;
m)
Consiliul reprezentativ al elevilor va completa o secţiune din raportul activităţilor educative extraşcolare
la
nivelul unităţii de învăţământ, în care va preciza opinia elevilor faţă de
activităţile educative extraşcolare realizate.
(2) Consiliul elevilor
numeşte dintre membrii săi 2 sau mai mulţi „ambasadori antibullying” şi poate organiza echipe antibullying la nivelul claselor
de elevi cu rol de informare
privind:
a) creşterea gradului
de conştientizare în rândul elevilor;
b) identificarea situaţiilor de bullying;
c)
importanţa medierii conflictelor lipsite
de pericol, care pot agrava relaţiile între elevi şi care pot conduce la acte
grave de violenţă;
d)
încurajarea elevilor, în special
a martorilor, de a adopta
strategii de susţinere
a victimelor actelor
de bullying;
e)
responsabilizarea elevilor
de a raporta actele de violenţă psihologică către orice cadru didactic ori către grupul
de acţiune antibullying;
f) promovarea activităţilor grupului de acţiune
antibullying din şcoală;
g)
implicarea consiliului şcolar al elevilor și colaborarea cu cadrele didactice
în proiectarea şi derularea de activităţi de prevenire
şi reducere a manifestărilor de tip bullying;
Secţiunea 5. Îndatoririle elevilor
Art. 114. (1) Elevii din Şcoala
Gimnazială nr. 27 au datoria de a frecventa cursurile, de
a se pregăti corespunzător pentru
fiecare disciplină de studiu, de a respecta recomandările primite pe parcursul
orelor de la cadrele didactice de
specialitate şi de a-şi însuşi
cunoştintele prevăzute de programele şcolare.
(2) Elevii
au obligaţia de a avea la ore caiete, cărţi şi orice alt material de lucru
solicitat de profesor şi necesar desfăşurării
în bune condiţii a actului de predare învăţare; lipsa nejustificată repetată a
acestor materiale necesare orelor de curs se aduce la cunoştinţa părinţilor.
(3)
Elevii au obligaţia
de a intra la timp la ore şi de a nu părăsi
clasa fără permisiunea profesorului.
Art. 115. (1) Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, vizat pe
anul în curs, să-l prezinte profesorului/
învăţătorului pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor pentru informare
privind situaţia şcolară.
(2) Elevii au obligaţia de a prezenta părinţilor testele de evaluare
susţinute în cadrul orelor de curs pentru informarea
acestora şi de a le returna
şcolii cu semnătura părinţilor.
Art. 116. Elevii trebuie
să cunoască şi să respecte:
a)
legile statului;
b) prezentul regulament;
c) regulile de circulaţie şi cele cu privire la apărarea sănătăţii;
d) normele de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor;
e) normele de protecţie civilă;
f) normele de protecţie a mediului;
g) legile interne
elaborate şi aprobate în cadrul
Consiliului reprezentativ al Elevilor.
h)
măsurile igienico-sanitare în
contexul epidemiei cu noul coronavirus pentru protecția individuală, protecția colectivă, combaterea prin orice mijloc a
transmiterii comunitare a virusului conform planului de măsuri al școlii înregistrat sub nr. 1229/08.09.2020.
Art. 117. (1) Elevii trebuie să aibă un comportament civilizat atât în şcoală,
cât şi în afara ei şi o ţinută şcolară decentă
în timpul cursurilor.
(2) Elevii sunt obligaţi să poarte zilnic ţinuta obligatorie.
(3) Referitor la vestimentaţia elevilor, ţinuta şcolară obligatorie este compusă, în funcţie de anotimp, din:
a) vara:
- cămaşă/tricou alb(ă),
cu mânecă scurtă;
- băieţi: pantalon/ jeans (gri, albastru, negru - lung).
- fete: fustă midi/pantalon într-o singură culoare
din ţesătură tip stofă sau jeans (albastru, negru)
b) iarna:
- cămaşă/tricou alb(ă),
cu mânecă lungă;
- băieţi: pantalon/jeans (gri, albastru, negru-lung)
- fete: fustă midi/ pantalon
într-o singură culoare
din ţesătură tip stofă sau jeans (gri, albastru,negru)
- peste cămaşă/tricou se poate purta un pulover/hanorac de culoare bleumarin sau alb.
(4) Încălţămintea
elevilor trebuie să fie sobră, fără toc mai mare de 2 cm, să nu aibă design
strălucitor. Este exclusă încălţămintea tip papuc sau tip sport cu role.
(5) Este
interzis elevilor să poarte obiecte de podoabă (cercei la băieţi, mai mulţi
cercei sau cercei voluminoşi la fete, gablonţuri), piercing-uri.
(6)
Sunt interzise tatuajele
vizibile.
(7) Este interzisă oja pe unghii şi fardul cosmetic.
(8) Este
interzisă purtarea de colanţi (consideraţi ca pantaloni). Se vor purta
pantaloni/jeans fără modele franjurate.
(9) Este interzisă
purtarea pantalonilor cu talie joasă (care expun
la vedere lenjeria).
(10) Este interzis
elevilor să utilizeze
telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al
examenelor şi al concursurilor, inclusiv în timpul
activităţilor educaţionale care se desfăşoară în afara unităţilor de
învăţământ; prin excepţie de la
această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor
de curs, numai cu acordul cadrului
didactic, în situaţia folosirii lor
în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă (cf OM 4742/10.08.2016, art 15, pct G).
(11)
La festivitățile organizate de școală se va respecta
ținuta școlii.
Art. 118. Elevii au obligația de a purta
semnul distinctiv al școlii – insigna.
Obligaţiile elevilor.
Art. 119. Se interzice elevilor:
a)
să deterioreze bunurile din
patrimoniul şcolii (să trântească sau să forţeze uşile claselor şi ale
toaletelor, să distrugă tencuiala şi
zugrăveala pereţilor, să se urce pe scaune, să se urce pe bănci, să le
mâzgălească sau să le producă
daune, să deterioreze perdelele etc.), să
distrugă materialele didactice;
b)
să intervină în reţeaua electrică
indiferent de tipul
manevrei;
c)
să alerge, să sară în clasă, pe
coridor sau pe scările şcolii, să se aplece peste geamuri atunci când acestea sunt deschise, să urce pe pervazuri;
d)
să părăsească clasa
fără permisiunea învăţătorului/profesorului;
e)
să părăsească incinta
instituției de învățămînt în timpul programului şcolar, decât în situaţiile
menţionate;
f)
să aducă şi să difuzeze în şcoală
materiale care, prin conţinutul lor lezează moral sau contravin principiilor statutare ale şcolii – cărţi, reviste,
filme sau alte materiale neadecvate vârstei, materiale care cultivă violenţa şi intoleranţa;
h) să blocheze
căile de acces în spaţiile
de învăţământ;
i)
să aducă în incinta şcolii orice
tipuri de arme sau alte instrumente, precum muniţie, petarde, obiecte tăioase, ascuţite sau materiale inflamabile, jucării
cu potenţial de rănire;
j) să adreseze
cuvinte jignitoare elevilor,
profesorilor, părinţilor sau angajaţilor școlii;
k)
să utilizeze un limbaj injurios în
incinta instituţiei de învăţământ sau în alte locaţii unde se organizează activităţi educative;
l) să aibă un comportament provocator şi indecent;
m)
să insulte și/sau să hărțuiască
colegii, cadrele didactice sau alte persoane în incinta sau în afara
perimetrului școlar; Școala Gimnazială nr.27 impune obligativitatea unei comunicări empatice, non-violente, aceea a adoptării
unui comportament/limbaj lipsit
de etichete/umilitor;
n)
orice elev care are suspiciuni
privind o situaţie de violenţă psihologică - bullying asupra unui coleg are obligaţia
de a sesiza un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ: educator/învăţător/diriginte/profesor/consilier şcolar/director/altă persoană din şcoală;
n)
să aibă o atitudine de amenințare pentru
siguranța celorlalți elevi și/sau personalului școlii:
n1) violenţă psihologică - bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice,
verbale, relaţionale şi/sau cibernetice,
într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică
un dezechilibru de putere, au drept
consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare,
ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup
de persoane şi vizează aspecte
de discriminare şi excludere
socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită
rasă, naţionalitate, etnie, religie,
categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul
sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni,
comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ
şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. Sunt excluse
termenului de violenţă psihologică -
bullying relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între
adulţi în cadrul unităţii de învăţământ;
n2) violenţă fizică - se realizează prin atingeri/contacte
fizice dureroase, exercitate de un elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizică îndreptată asupra
victimei, distrugerea unor bunuri personale care aparţin victimei. Formele posibile de manifestare: împins,
trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea
în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi, utilizarea unor obiecte ca arme etc.;
n3) violenţă psihologică cibernetică sau cyberbullyingul -
constă în acţiuni care se realizează prin intermediul reţelelor de internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi
poate cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se referă la orice
comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media, website-uri, mesagerie; această formă
de violenţă nu se limitează la comportamente
repetate de tip: mailuri,
postări, mesaje, imagini,
filme cu un conţinut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta însemnând, de asemenea, şi excluderea
deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail,
derulate pe grupuri şi reţele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronică online;
n4) abuzul
emoţional - constă în expunerea repetată
a unui copil la situaţii
al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare
psihologică; în această situaţie, abuzul emoţional vine din partea unei persoane care se află în relaţie de
încredere, de răspundere sau de putere cu copilul. Ca modalitate concretă, o situaţie
de abuz emoţional poate îmbrăca formă de umilire verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare,
terorizare,
restrângerea libertăţii de acţiune, denigrarea, acuzaţiile nedrepte,
discriminarea, ridiculizarea şi alte atitudini
ostile sau de respingere faţă de copil. Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi
susţinut, acesta poate conduce la
afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului, precum structura de
personalitate, afectele, cogniţiile,
adaptarea, percepţia, devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave
şi pe termen lung asupra dezvoltării copilului;
n5) violenţă sexuală, ca formă posibilă a violenţei
psihologice - bullying - constă în comentarii degradante cu conotaţii
sexuale, injurii, propuneri
indecente făcute victimei, atingeri
nepotrivite;
n6) comportamentul agresiv - tip de comportament al unui
elev, orientat în sens ofensator, umilitor sau
distructiv, care provoacă
daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil sau
grup de copii;
o) să împingă
sau să lovească vreun elev al şcolii sau orice altă persoană
aflată în instituţie;
p) să utilizeze bunuri ale colegilor
fără permisiunea acestora;
q)
să
organizeze acţiuni ce împiedică desfăşurarea activităţii şcolii sau să producă panică în rândul elevilor
şi cadrelor didactice;
r) să utilizeze
telefoane celulare în timpul orelor;
s) să deranjeze
bunul mers al procesului de învăţare prin comportamente neadecvate;
t)
să
practice jocuri de noroc, să deţină şi să consume
droguri, băuturi alcoolice energizante şi ţigări în perimetrul şcolii; în şcoală fumatul este interzis!
u)
să
distrugă documente şcolare
precum cataloage, carnete
de elev, foi matricole, condica
clasei, etc. Se interzice
accesul elevilor la cataloage.
v)
să
introducă în instituţie sprayuri colorante, lacrimogene, paralizante, materiale pirotehnice (petarde, pocnitori, artificii) ş.a. care ar pune în pericol
sănătatea celorlalţi;
w) este interzis
elevilor să aducă
persoane străine în clasă sau în şcoală;
x)
să comunice altor persoane datele
de conectare la platforma destinată învățământului prin intermediul tehnologiei și al internetului;
y) să
înregistreze activitatea desfășurată în mediul online, în conformitate cu legislația
privind protecția datelor cu
caracter personal, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679, precum și
ale art. 4 alin. (4) din prezenta metodologie;
z)
să utilizeze aplicația/platforma
educațională informatică în alte
scopuri decât cele educaționale, prevăzute
de actele normative în vigoare;
Secțiunea 6. Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei
şcolare
Art. 120. Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se află la un anumit moment
învăţarea, orientarea şi optimizarea acesteia.
Art. 121. (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ preuniversitar se realizează la nivel de disciplină.
(2) În sistemul
de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor, părinţilor
şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.
(3) Rezultatul evaluării,
exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc. nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale.
Art. 122. (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului
şcolar.
(2)
La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă
de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul
întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către
cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 123. (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale
elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a)
evaluări orale;
b)
teste, lucrări scrise;
c)
experimente şi activităţi practice;
d)
referate;
e)
proiecte;
f)
probe practice;
g)
alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele şcolare,
h)
Examene a căror organizare și desfăsurare este stabilită de ROFUIP
sau prin ordine ale ME.
(2) În învăţământul primar, la clasele
I-IV, în cel gimnazial, elevii
vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice,
cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.
Art. 124. Testele de evaluare
şi subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerinţelor didactico- metodologice
stabilite de programele şcolare, parte
a curriculumului naţional.
Art. 125. (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a)
aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului - la clasa pregătitoare;
b)
calificative la clasele
I-IV;
c)
note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial.
(2) Rezultatele
evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data“, respectiv
„Nota/data“cu obligativitatea înregistrării şi arhivării acestuia
la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.
(3)
Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru
clasa pregătitoare în raportul anual de evaluare.
(4) Pentru
frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul
examenelor/concursurilor organizate
la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă
nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.
(5) Elevii
vor beneficia pe parcursul unui an şcolar de cel puţin un plan individualizat
de învăţare, elaborat în urma
evaluărilor susţinute şi după interpretarea rezultatelor de către cadrul
didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunoştinţelor, pentru întreprinderea unor acţiuni
de învăţare remedială şi pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare.
Art. 126. (1) Calificativele/notele acordate se comunică în mod obligatoriu
elevilor şi se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul
didactic care le acordă.
(2) Numărul
de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de
studiu, este stabilit de cadrul
didactic, în funcţie de numărul unităţilor de învăţare şi de numărul săptămânal
de ore prevăzut în planul-cadru. La
fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel
puţin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învăţământ.
(3) Elevii
aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în
plus faţă de numărul de calificative/note
prevăzut la alin. (2), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de
regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului şcolar.
Art. 127. (1) La sfârşitul
anului şcolar cadrele
didactice au obligaţia
să încheie situaţia
şcolară a elevilor.
(2) La
sfârşitul anului şcolar învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte consultă consiliul
clasei pentru acordarea
mediei la purtare,
prin care sunt evaluate frecvenţa
şi comportamentul elevului, respectarea de către
acesta a reglementărilor adoptate de unitatea
de învăţământ.
(3) La
sfârşitul anului şcolar învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte consultă
consiliul clasei pentru
elaborarea aprecierii asupra
situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 128. (1) La fiecare disciplină de studiu se încheie anual o singură medie,
calculată prin rotunjirea mediei aritmetice
a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi,
rotunjirea se face în favoarea
elevului.
(2)
Mediile se consemnează în catalog cu cerneală
roşie.
(3)
Media anuală generală se calculează
ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de
la toate disciplinele/modulele şi de la purtare.
Art. 129. (1) La clasele I-IV se stabilesc
calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.
(2)
Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg
două calificative cu frecvenţa cea mai
mare, acordate în timpul anului şcolar, după
care, în perioadele de recapitulare şi
de consolidare a materiei, în urma
aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru
unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:
a)
progresul sau regresul
elevului;
b)
raportul efort-performanţă realizată;
c)
creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d)
realizarea unor sarcini din programul
suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic
şi care au fost aduse
la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
Art. 130. (1) În învăţământul primar, calificativele anuale la fiecare disciplină
se consemnează în catalog de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul de
specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru
învăţământul primar.
(2)
În învăţământul gimnazial, mediile anuale pe disciplină/modul se consemnează în
catalog de către cadrul didactic care
a predat disciplina/modulul. Mediile la
purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 131. (1)
Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de
educaţie fizică şi sport. Acestor elevi
nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această
disciplină în anul în care sunt scutiţi medical.
(2)
Pentru elevii scutiţi medical,
profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în anul
şcolar“, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.
Documentul medical va fi ataşat la
dosarul personal al elevului, aflat la
secretariat.
(3)
Elevii scutiţi medical nu sunt
obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport,
dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile
de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.
(4)
Pentru integrarea în colectiv a
elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini
organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj,
cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.
Art. 132. Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile naţionale
sportive pentru centrele naţionale olimpice/de
excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor
structuri sportive şi respectă
dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în
care elevii se pregătesc în aceste
centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. În cazul
în care şcolarizarea se realizează în
unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele
discipline de învăţământ, situaţia
şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la
unităţile de învăţământ de care elevii aparţin,
după întoarcerea acestora,
conform prezentului regulament.
Art. 133. Participarea la ora de religie se realizează
în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 134. Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin
la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5/calificativul „Suficient“, iar la purtare, media anuală 6/calificativul „Suficient“.
Art. 135. Sunt
declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la
una sau la mai multe discipline de studiu din următoarele motive:
a)
au absentat, motivat şi nemotivat,
la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective şi nu au numărul
minim de calificative/note prevăzut de prezentul regulament;
b)
au fost scutiţi de frecvenţă de
către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale,
pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive,
interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei;
d)
au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
e)
nu
au un număr suficient de calificative/note necesar
pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/ mediile anuale la disciplinele/modulele respective consemnate în catalog
de către cadrul
didactic din alte motive
decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic
de predare.
Art. 136. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se face înaintea
sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită
de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi care nu promovează la una sau
două discipline de studiu în sesiunea
de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se pot prezenta
la sesiunea de examene de corigenţe.
Elevii declaraţi amânaţi din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I care nu
se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru
care nu s-a încheiat situaţia şcolară.
Art. 137. (1) Sunt
declaraţi corigenţi elevii care obţin calificativul „Insuficient“/medii anuale
sub 5 la cel mult două discipline
de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a
situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.
(2)
Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de
corigenţă, într-o perioadă stabilită
de Ministerul Educaţiei.
Art. 138. (1) Sunt declaraţi repetenţi:
a)
elevii care au obţinut
calificativul „Insuficient“/medii anuale sub 5 la mai mult de două discipline
de învăţământ/module care se
finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care
nu au promovat examenele de corigenţă
în sesiunea specială,
organizată în conformitate cu art. 117 alin. (4);
b) elevii care au obţinut
la purtare calificativul anual „Insuficient“/media anuală mai mică de 6;
c)
elevii corigenţi care nu se
prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau, după caz, la sesiunea specială sau care nu promovează examenul la toate
disciplinele la care se află în situaţie de corigenţă;
d)
elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare
la cel puţin o disciplină;
(2)
La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi
repetenţi. Elevii care, pe parcursul anului şcolar,
au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a
dezvoltării fizice, socio- emoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor
şi atitudinilor faţă de învăţare,
rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar
următor, într-un program de remediere/recuperare
şcolară, realizat de un învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul
primar împreună cu un specialist de la Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
Art. 139. Elevii declaraţi repetenţi se înscriu, la cerere, în anul şcolar
următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi
unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă
prevăzut de lege sau se pot transfera la o altă unitate de învăţământ.
Art. 140. (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat
la o singură disciplină de învăţământ
au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în
cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.
(2) Cererea
de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de
24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.
(3) Reexaminarea
se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai
târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.
(4) Comisia
de reexaminare se numeşte prin decizie a directorului şi este formată din alte
cadre didactice decât cele care au făcut examinarea
anterioară.
Art. 141. (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform
programei şcolare.
(2) În cazul elevilor transferaţi în timpul anului şcolar, aceştia
preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.
Art. 142. (1) Elevii care, indiferent de cetăţenie sau statut, au urmat cursurile
într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României
activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot
dobândi calitatea de elev în România numai
după recunoaşterea sau echivalarea de către Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, respectiv de către
minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea
examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor
fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea
procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii sau reprezentanţii legali
ai acestora solicită
şcolarizarea.
Art. 143. (1)
Elevilor dintr-o unitate de învăţământ de stat din România, care urmează să
continue studiile în alte ţări pentru
o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ
de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
(2)
În cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut, solicită
înscrierea în sistemul de învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar,
se aplică procedura
referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută
la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs
în străinătate.
Art. 144. (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat
validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase,
în şedinţa de încheiere a cursurilor, iar secretarul consiliului consemnează în
procesul-verbal numărul elevilor
promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, precum şi
numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7, /calificative mai puţin de „Bine“.
(2) Situaţia şcolară
a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi
se comunică în scris părinţilor sau reprezentanţilor legali sau, după caz, elevilor
majori de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de
la încheierea cursurilor.
(3)
Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în
scris părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă
şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
(4) Nu
pot fi făcute publice, fără acordul părintelui/ reprezentantului legal sau al
elevului/absolventului major, documentele
elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
Secţiunea 7. Recompensarea elevilor
Art. 145. (1) Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară pot primi următoarele recompense:
a)
comunicare verbală sau scrisă adresată părinților
sau tuturelui legal, cu mențiunea
faptelor deosebite pentru
care elevul este evidențiat;
b) burse de merit, studiu sau alte recompense materiale
acordate de stat, de agenți economici sau de sponsori;
c) premii, diplome,
medalii, cupe ;
d) recomandare pentru
trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere
de profil din țară și din străinătate;
e) evidenţierea în faţa colegilor
clasei/școlii,
f) evidenţierea în cadrul paginii
web a şcolii/rețele de socializare;
g)
elevii care obţin rezultate
remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară vor fi recompensaţi conform R.O.F.U.I.P.și Statutului Elevului,
h)
Se acordă titlul de şef de promoţie
absolventului clasei a VIII-a cu cea mai mare medie a tuturor anilor, cu condiţia să aibă media 10 (zece) la purtare în toţi cei 4 ani de
gimnaziu.
i)
premiul de
onoare al școlii.
(2) Performanța
elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creație
tehnico-științifică și artistică și la olimpiadele sportive se recompensează financiar,
prin ordin al ministrului educației naționale.
(3) La
sfârșitul anului școlar, elevii pot fi premiați pentru activitatea desfășurată,
iar acordarea premiilor se face la
nivelul unității de învățământ, la propunerea profesorului pentru învățământul
primar, a dirigintelui, a consiliului clasei, a
directorului școlii sau a
Consiliului reprezentativ al elevilor,
4)
Elevii din învățământul primar primesc la sfârșitul anului
școlar diplome. Acestea se pot acorda pentru:
a)
rezultate deosebite la învățătură,
pe arii curriculare sau discipline de studiu, în funcție de opțiunea școlii; numărului diplomelor pe care un elev le
poate primi nu este limitat. Elevii care primesc acest tip de diplomă vor fi selectați numai dintre aceia care
au primit calificativul „Foarte bine” la disciplina/aria curriculară respectivă;
(5) Elevii din învățământul gimnazial
pot obține premii dacă:
a)
au obținut primele trei medii generale pe clasă; pentru
următoarele trei medii se pot acorda mențiuni;
b) s-au distins
la una sau mai multe discipline de studiu;
c)
au obținut performanțe la
concursuri, festivaluri, expoziții și alte activități extrașcolare desfășurate
la nivel local, județean/al municipiului București, național
sau internațional;
Secţiunea 8. Sancţiunile aplicabile elevilor
Art. 146. În cadrul Şcolii Gimnaziale nr.27 sancționarea elevilor nu este un
scop în sine. Sancționarea se va aplica
pentru remedierea unor comportamente defectuoase, acordându-i-se șansa celui sancționat de
a-şi remedia comportamentul; astfel,
dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune dă dovadă de un comportament ireproșabil pe o perioada de cel puțin
8 săptămâni de şcoală, până la încheierea anului şcolar,
prevederea privind scăderea
notei la purtare,
asociată sancţiunii se poate anula sau diminua
la cererea elevului/părintelui/tutorelui, având acordul celui care a aplicat sancţiunea și aprobarea Consiliului Profesoral/Consiliului de Administrație.
Art. 147. (1) Autoritatea de a aplica o sancţiune elevului revine exclusiv
conducerii şcolii, profesorilor, consiliului profesoral al şcolii şi consiliului de administrație al şcolii.
(2)
Personalul auxiliar şi nedidactic
nu este autorizat să aplice o sancţiune, dar au dreptul să pună în discuţie comportamentul unui elev.
(3)
Elevului care împiedica
desfăşurarea în bune condiţii a orei i se aplică măsurile art. 56
și/sau art 119.
(4)
Profesorul care a aplicat
o măsură disciplinară va întocmi în aceeaşi zi o informare
pentru diriginte/director. Dirigintele va informa părintele. La fiecare
două abateri se scade un punct la
purtare elevului în cauză.
Art. 148. (1) Elevii Şcolii Gimnaziale nr. 27 care săvârşesc fapte prin care
încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv ROF, vor fi sancţionaţi în
funcţie de gravitatea faptelor. Sancţiunile care se pot aplica elevilor
sunt următoarele:
a)
observaţia
individuală (constă în atenționarea elevului, însoțită de consilierea acestuia,
urmărindu-se remedierea
comportamentului; sancţiunea se aplică de diriginte/prof învățământ
primar/director și nu atrage şi alte măsuri
disciplinare);
b)
mustrare
scrisă (constă în atenționarea elevului, în scris, cu
menționarea faptelor care au determinat sancțiunea.)
Sancțiunea este propusă consiliului clasei de profesorul la ora căruia s-au
petrecut faptele, spre validare. Sancțiunea
se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului clasei și într-un
raport care
va fi prezentat consiliului profesoral, la finalul
anului școlar. Documentul
conținând mustrarea scrisă e înmânat
elevului și părintelui/tutorelui legal. Sancțiunea se înregistrează în
catalogul clasei, precizându-se numărul documentului. Sancțiunea poate fi însoțită
de scăderea notei/calificativului la
purtare.
c)
retragerea
temporară a bursei de merit, a bursei sociale (se aplică
de către director, la propunerea consiliului
clasei, aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.) Sancțiunea este
însoțită de scăderea notei la purtare, aprobată
prin consiliul profesoral al școlii
d)
mutarea
disciplinară la o clasa paralelă (se aplică prin înmânarea în
scris a sancţiunii de către diriginte/ director
părintelui, sub semnătură; sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a
elevilor, în catalogul clasei şi în
registrul matricol.) Sancțiunea, însoțită de scăderea notei la purtare, se
validează în consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei. Aceasta sancțiune nu se aplică în învățământul primar.
(2)
Elevii nu pot fi supuși unor
sancțiuni colective.
(3) Sancționarea
elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este
interzisă în orice context.
Art. 149. (1) Măsurile aplicabile în cazul unui comportament inadecvat, imoral
sau necolegial al unor copii faţă de
alţi copii: în cazul confirmării
actelor de bullying şi în funcţie de severitatea lor, măsurile pe care grupul de acţiune antibullying le poate
propune conducerii unităţii de învăţământ, cu evitarea, pe cât posibil, a mutării
disciplinare la o altă
clasă şi a măsurii de exmatriculare, sunt:
a)
conştientizarea aspectelor negative ale comportamentului raportat şi adoptarea unei atitudini
corecte faţă de victimă;
b) medierea conflictului şi împăcarea;
c) evaluarea psihologică pentru elevii implicaţi
în actele de bullying/cyberbullying;
d) consilierea psihologică de specialitate, dacă este cazul;
e)
implicarea victimelor, agresorilor
şi martorilor în activităţi educative specifice, cu participarea acestora în roluri menite să stimuleze comunicarea
pozitivă, atitudinile şi comportamentele prosociale şi empatice între aceştia şi în relaţia lor cu ceilalţi
colegi;
f) aplicarea
unor practici restaurative şi soluţii de remediere în cazul pierderii ori
distrugerii de obiecte sau de împăcare;
g)
implicarea necondiţionată a părinţilor în soluţionarea situaţiei
de bullying şi prevenirea repetării
comportamentelor agresive (întâlniri între părinţi moderate de
directorul unităţii şcolare, unul dintre membrii grupului de acţiune
antibullying ori de consilierul şcolar,
monitorizarea comportamentelor copiilor
lor, transmiterea de feedback etc.);
h)
aplicarea măsurilor
prevăzute de statutul elevilor şi de regulamentul de ordine interioară;
i) sesizarea organelor de poliţie, a serviciilor de asistenţă socială
ori SMURD.
(2) În funcție
de gravitatea actelor
de bullying se vor aplica
și alte măsuri.
(3) Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor
sunt:
a) observaţie individuală;
b) mustrare scrisă;
c) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit,
a bursei sociale;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate
de învăţământ;
(4) Toate sancţiunile aplicate se comunică
individual, în scris,
atât elevilor, cât şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. Sancţiunea se aplică
din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(5) Violenţa fizică
sub orice formă se sancţionează conform
dispoziţiilor legale în vigoare.
(6) Sancţiunile prevăzute
la alin. (3) lit.
d) nu se pot aplica în învăţământul primar.
Art. 150. (1) Regulile şcolii au la bază considerente legate de siguranţa
individului, de respectul acestuia pentru
semeni şi proprietate; ele sunt stabilite împreună cu elevii, explicate şi
discutate cu aceştia, în scopul înţelegerii, acceptării şi adoptării acestora.
(2) Orice
sancţiune acordată elevului este proporţională cu greşeala comisă. Elevul va fi
întotdeauna informat cu privire la sancţiunea
primită. Sancţiunile sunt orientate către aspecte
pozitive ale convieţuirii.
(3) Nu
este admisă în şcoală nicio formă de pedeapsă corporală. Violenţa fizică,
hărţuirea, furtul, minciuna sau limbajul
vulgar nu sunt acceptate, indiferent
cine le produce: elev, părinte sau personal al şcolii.
(4) În
situaţia în care un elev este implicat într-un incident sau s-a observat în
timp o deteriorare generală a comportamentului,
şcoala va informa şi invita imediat familia la o discuţie de analiză. Se vor
stabili de comun acord cu părinţii şi în conformitate cu regulamentul şcolii, măsuri pentru
ameliorarea situaţiei.
Art. 151. (1) Sancţiunile însoțite de mustrare scrisă și scăderea notei la
purtare se consemnează în registrul de procese-verbale
ale Consiliului Profesoral, în dosarul Consiliului clasei şi în catalogul
clasei (cu precizarea documentului care a
stat la baza scăderii calificativului/notei la purtare).
(2) Sancţiunile vor fi aplicate de către
diriginte/învăţător sau director, după analizarea evenimentelor și stabilirea modalității de sancționare a elevului/elevilor în cauză.
(3) În
cazul distrugerii bazei materiale a şcolii, părinţii elevilor vinovaţi
vor suporta costurile bunului
deteriorat, iar în cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea
materială devine colectivă (revine întregii
clase); elevii care pierd cartea/cărţi împrumutate de la biblioteca şcolii,
vor cumpăra cartea sau vor plăti valoarea cărţii ei și îşi pierd dreptul
de a împrumuta cărţi până la recuperarea celor pierdute.
Art. 152. (1) Contestațiile
împotriva sancțiunilor se adresează în scris Consiliului de administrație al
unității de învățământ în termen
de 5 zile de la aplicarea
sancțiunii.
(2) Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la depunerea
acesteia la secretariatul unității de învățământ. Hotărârea Consiliului de administrație este definitivă.
Art. 153. Acordarea notelor
la purtare:
(1)
Dirigintele va aplica prevederile acestui regulament și va înştiinţa
printr-o adresă părinții/ tutorele legal.
(2)
Tuturor elevilor din învățământul
primar, la fiecare 20 absenţe nejustificate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate
din numărul de ore pe an școlar la o disciplină, va fi scăzut calificativul la purtare gradual de la
Foarte bine la Bine, Suficient, Insuficient.
(3)
Tuturor elevilor din învățământul
gimnazial, la fiecare 20 absenţe nejustificate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe
nejustificate din numărul de ore pe an școlar la o disciplină, va fi scăzută nota la
purtare cu câte un punct.
Secţiunea 9. Transferul elevilor:
Art. 154. Copiii şi elevii au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de
la o unitate de învăţământ la alta, de la
o formă de învăţământ la alta, în
conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ la care se
face transferul.
Art. 155. Consiliul de administraţie va analiza cererile
de transfer și va soluționa conform prevederilor legale.
CAPITOLUL VIII. EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
Sectiunea 1. Integrarea elevilor
cu dizabilități și/sau cerințe speciale
Art. 156. În Școala Gimnazială nr.27
sunt sprijiniți în vederea integrării, conform legislației în
vigoare, și elevi cu dizabilități și/sau cerințe
speciale.
Art. 157. Școala Gimnazială nr.27 dezvoltă relații de colaborare interinstituțională,
conform legislației în vigoare,
pentru asigurarea evaluării și intervenției integrate în vederea abilitării și
reabilitării copilului cu dizabilități și/sau CES.
Art. 158. Orice profesionist/cadru didactic care interacționează cu un copil care
prezintă suspiciuni privind prezența
unei posibile dizabilități și/sau a CES are obligația de a informa în scris
familia acestuia asupra situației
suspectate și de a semnala situația acestuia
DGASPC de domiciliu în vederea declanșării procedurii de evaluare inițială
astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce și intervenție timpurie.
(2) Informarea în scris se face cu avizul directorului școlii.
Art. 159. (1) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali, în
vederea întocmirii dosarului pentru încadrarea în grad de handicap sau pentru orientarea școlară și profesională, se realizează evaluarea
educațională a copilului.
(2)
Evaluarea se realizează de către cadrele
didactice care lucrează
direct cu copilul
învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar, pentru
copilul înscris în învățământul primar; dirigintele, pentru copilul înscris în învățământul gimnazial.
(3)
Rezultatele evaluării educaționale se consemnează în Fișa psihopedagogică.
(4) Fișa
psihopedagogică este semnată de cadrul didactic care a întocmit-o, aprobată de
directorul școlii și înregistrată în registrul unic de intrări-ieșiri.
(5) Fișa psihopedagogică se înmânează/ este transmisă părintelui/reprezentantului legal în original,
cu semnătură de primire/cu
confirmare de primire, în maxim 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
solicitării scrise depuse la secretariatul școlii.
(6) La solicitarea scrisă a psihologului care realizează evaluarea
psihologică, școala eliberează Fișa psihopedagogică în aceleași condiții.
(7)
O copie a Fișei psihopedagogice se păstrează la dosarul copilului din școală.
Art. 160. (1) Pentru elevii cu dizabilități și/sau cerințe speciale integrați se
aplică măsuri de sprijin ce vizează atât prevenirea și combaterea barierelor de
atitudine, cât și a barierelor de mediu.
(2) Măsurile de sprijin sunt prevăzute în planul de abilitare - reabilitare, respectiv
planul de servicii
individualizat.
(3) Măsurile de sprijin pentru promovarea educației
incluzive se formulează de către managerul
de caz/responsabilul de caz
servicii psihoeducaționale cu consultarea autorității locale de care aparține școala, SPAS, unității de învățământ, ISMB și
a organizațiilor nonguvernamentale.
(4)
Măsurile de sprijin
pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine includ cel puțin:
a)
informarea părinților ai căror copii frecventează școala cu privire
la educația incluzivă
și incluziunea socială
a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
b) informarea
elevilor din școală cu privire la educația incluzivă și incluziunea socială a
copiilor cu dizabilități și/sau
CES, într-un limbaj adaptat
vârstei și, de preferință, utilizând educația de la egal
la egal;
c) informarea cadrelor
didactice cu privire la educația
incluzivă și incluziunea socială a copiilor
cu dizabilități și/sau
CES;
d) prezența
facilitatorului, numit în literatura de specialitate shadow,
alături de copil în unitatea
de învățământ.
(5) Alte măsuri de sprijin
pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine sunt informările și campaniile
de conștientizare cu privire la acceptarea diversității, incluziunea socială a
copiilor cu dizabilități și/sau CES desfășurate la nivelul
comunității.
(6) Măsurile
de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de mediu, prin adaptarea
rezonabilă a unității de învățământ în care învață copilul includ cel puțin:
a)
serviciile de sprijin educațional
prevăzute de Ordinul MECTS nr. 5574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de
sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale
integrați în învățământul de masă, cu modificările ulterioare;
b) accesibilizarea
mediului fizic, informațional și de comunicare din unitatea de învățământ
adaptată la tipurile de
dizabilitate, de exemplu mutarea claselor la parter, accesibilizarea
balustradei sau folosirea tehnologiilor de acces, precum
și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive.
Art. 161. (1) Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de
atitudine includ și prezența facilitatorului, numit în
literatura de specialitate shadow,
alături de copil în unitatea
de învățământ.
(2) Facilitatorul
poate fi unul dintre părinți, asistentul personal pentru copiii cu grad de handicap grav, o persoană numită de părinți față de care copilul are dezvoltă o
relație de atașament sau un specialist recomandat de părinți/reprezentant legal.
(3) Numirea,
de către părinți/ reprezentant legal, a unui facilitator se face în urma
includerii acestuia în planul de
abilitare - reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaționale.
Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinților/reprezentantului legal, fie la recomandarea unui profesionist, cu acordul părinților/reprezentantului legal.
(4) Pentru
copiii cu grad de handicap grav cu asistent personal, părinții/reprezentantul
legal asigură obligatoriu facilitator.
(5) În
situații speciale, la recomandarea unui specialist, școala poate solicita
familiei prezența unui facilitator ca măsură de sprijin.
Atribuțiile facilitatorului sunt stipulate la art 161, alineatul 11 al prezentului regulament.
(6) Un facilitator poate avea grijă de mai mulți copii cu dizabilități și/sau CES în aceeași clasă.
(7)
Părinții/ reprezentantul legal poate numi facilitatori provenind din cadrul unor organizații neguvernamentale, universități, alte instituții, cu care unitatea
de învățământ încheie
acorduri în acest sens.
(8) Pentru
copiii cu dizabilități și/sau CES care necesită tratament pe parcursul programului școlar, dacă părinții/reprezentantul legal nu poate
asigura facilitator, se includ prevederi pentru asigurarea tratamentului în contractul cu unitatea de învățământ.
(9) Părintele/reprezentantul
legal depune o solicitare scrisă la adresa unității de învățământ pentru
aprobarea prezenței facilitatorului în școală.
(10) Părintele/reprezentantul
legal și facilitatorul semnează un acord cu unitatea de învățământ care
stipulează modul de organizare a activității facilitatorului.
(11)
Atribuțiile facilitatorului sunt cel puțin
următoarele:
a) Supravegherea și îngrijirea copilului
în timpul orelor de curs, în pauze și în cursul activităților extrașcolare;
b) Facilitarea relației
copilului cu colegii, în timpul orelor de curs și în pauze;
c) Facilitarea relației
copilului cu cadrul
didactic, în timpul
orelor de curs;
d) Sprijin la efectuarea exercițiilor predate, în timpul
orelor de curs;
e)
Colaborarea cu cadrul didactic
de la clasă, cu profesorul itinerant și de sprijin și cu alte cadre didactice
și profesioniști din școală;
f) Facilitarea relației
cu colegii și profesorii în cursul activităților extrașcolare;
g) Colaborarea cu părinții/reprezentanții legali.
Art. 162. (1) Responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale este:
a)
Profesorul itinerant și de sprijin
pentru elevul cu CES integrat
în școală;
b)
Cadrul didactic cu funcția de
diriginte pentru elevul cu CES, înscris în școală, școlarizat la domiciliu sau
în spital;
(2) Numirea
responsabilului de caz servicii psihoeducaționale se face de către directorul
unității de învățământ unde este încadrat în termen de 5
zile de la primirea certificatului de orientare școlară
și profesională.
(3) În
cazul în care responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este un cadru
didactic titular, numirea acestuia se
face pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de orientare școlară
și profesională; în situația în care este un cadru didactic suplinitor, numirea acestuia
se face până la sfârșitul anului școlar.
(4) Decizia
este nominală și se poate emite pentru mai mulți copii, cu condiția ca
certificatele de OSP ale acestora să expire în același timp.
(5) Decizia
se comunică personal cadrului didactic responsabil de caz în termen de maximum
2 zile lucrătoare de la emiterea acesteia.
(6)
Decizia va
fi însoțită de fișa de atribuții.
Art. 163. Atribuțiile responsabilului de caz servicii
psihoeducaționale în etapa
de planificare:
a)
elaborează proiectul planului de
servicii individualizat, în cel mai scurt timp de la încheierea evaluării și de comun acord cu SEOSP,
părinții/reprezentantul legal și copilul, în raport cu vârsta, gradul său de
maturitate și tipul dizabilității realizând următoarele activități:
a1) identifică serviciile și intervențiile necesare, precum și termenele de realizare în acord cu rezultatele evaluărilor;
a2) identifică capacitatea și resursele de care dispune unitatea de învățământ, familia
și comunitatea pentru a pune în practică
planul;
a3) se asigură că serviciile și intervențiile recomandate răspund nevoilor reale și priorităților copilului și ale familiei sale;
a4) se asigură că familia și copilul au acces efectiv
la serviciile și intervențiile recomandate;
a5)
identifică persoanele responsabile în furnizarea serviciilor și intervențiilor,
trecând în plan numele complet și
datele de contact ale acestora; în cazul în care nu se identifică persoana
responsabilă, se trece reprezentantul legal al furnizorului de servicii, urmând ca persoana
responsabilă să fie comunicată ulterior,
la prima reevaluare a planului;
a6)
definitivează proiectul planului de servicii individualizat cu consultarea
SEOSP, de preferință în cadrul unei întâlniri
de lucru;
b) stabilește prioritățile și ordinea acordării
serviciilor din plan;
c)
transmite proiectul planului avizat de directorul
școlii direct la COSP, în cazul
primei orientări sau la SEOSP pentru a fi inclus în dosarul care se
înaintează COSP în cazul reorientării;
d) comunică proiectul planului avizat directorului școlii;
e) transmite persoanelor responsabile din plan procedurile necesare
pentru monitorizarea planului.
Art. 164. Pentru copiii pentru care s-a aprobat un plan de servicii
individualizat se încheie un contract între instituția reprezentată de profesionistul responsabil cu monitorizarea și părinții/reprezentantul legal al copilului. Fac excepție copiii din sistemul de protecție specială.
Secțiunea 2. Școlarizarea la domiciliu
Art.
165. Școala Gimnazială nr.27 asigură și școlarizarea
la domiciliu a elevilor nedeplasabili care beneficiază de certificat de orientare școlară și profesională eliberat de
CMBRAE, în conformitate cu legislația în vigoare. Art. 166. În vederea completării dosarului
pentru Comisia de Orientare Școlară și Profesională părintele/reprezentantul legal solicită
Fișa psihopedagogică în condițiile descrise
la art. 159 al prezentului regulament.
Art. 167. În termen de 10 zile lucrătoare
de la primirea certificatului de orientare școlară și profesională, școala transmite, spre aprobare,
Inspectoratului Școlar al Municipiului București, cu o adresă de înaintare, planul educațional individualizat (PEI), numărul de norme necesar
și propunerile privind
cadrul didactic/cadrele
didactice care asigură instruirea elevului la domiciliu.
Art. 168. PEI și adaptarea curricular, dacă este cazul, sunt elaborate de către
cadrul didactic/cadrele didactice de
specialitate care vor asigura
școlarizarea la domiciliu și avizate
de directorul școlii.
Art 169. Elevii școlarizați la domiciliu studiază
toate disciplinele din planurile cadru corespunzătoare nivelului
de studii.
Art. 170. Imediat după primirea aprobării de la ISMB, școala înscrie copilul în
catalog și în registrul matricol, după
caz, cu mențiunea „Școlarizat la
domiciliu”, conform certificatului de
orientare școlară și profesională nr / .
Art. 171. Pe baza aprobării ISMB și cu acordul Consiliului de administrație al
școlii, directorul va emite decizia
pentru numirea cadrului didactic/cadrelor didactice ce va/vor asigura
școlarizarea la domiciliu pe perioada
specificată de ISMB, conform
certificatului de orientare școlară și profesională.
Art. 172. Numărul maxim de ore/săptămână este de 4 ore pentru învățământul
primar și 6 ore pentru învățământul gimnazial. Numărul de
ore/săptămână aferent fiecărei discipline de învățământ se stabilesc în Consiliul
clasei și se aprobă de Consiliul de Administrație.
Art. 173. În funcție de situația medicală
a elevului, la recomandarea CMBRAE,
se pot norma și 2 ore/săptămână
pentru terapii specifice (psiholog, logoped),
cu menționarea expresă a acestora în
Certificatul de orientare școlară
și profesională.
Art. 174. Toate orele sunt normate
și retribuite în regim de plata
cu ora.
Art. 175. Durata orei de curs pentru învățământul primar este de 45 minute, iar
pentru învățământul gimnazial este
de 50 minute.
Art. 176. Cadrele didactice au obligația de a transmite conținuturile didactice,
conținuturile disciplinelor care le
predau, în vederea formării de competențe, pe baza unei proiectări a
activității, la domiciliul elevului, printr-
o modalitate stabilită de comun acord între cadru didactic, părinte și elev.
Art. 177. Cadrele didactice care asigură școlarizarea la domiciliu vor efectua
evaluări predictive, formative și summative, în conformitate cu planificările anuale incluse în planul educațional individualizat.
Art. 178. Școala monitorizează aplicarea
planului educațional individualizat.
Art. 179. Condica de prezență va fi semnată
conform unei diagrame
de prezență cu semnătura părintelui.
Art. 180. (1) Anual, în termen de 10 zile de la aprobarea școlarizării la
domiciliu, între ISMB, CMBRAE și Școala Gimnazială nr.27 se vor încheia protocoale de colaborare pentru
elevii școlarizați la domiciliu.
(2)
Responsabilitatea
elaborării protocolului revine Școlii Gimnaziale nr.27.
(3) În
vederea încheierii acestuia, protocolul poate fi transmis de Școala Gimnazială
nr.27 la ISMB și la data depunerii
solicitării pentru aprobarea PEI și a cadrelor didactice care vor asigura
școlarizarea la domiciliu, cu condiția
semnării lui anterior de către celelalte părți.
Art. 181. (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea certificatului de
orientare școlară și profesională, directorul școlii desemnează
prin decizie internă, responsabilul de caz servicii psihoeducaționale.
(2) Responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este cadrul
didactic care îndeplinește funcția de diriginte la clasa la care este înscris copilul.
Art. 182. Pentru fiecare copil orientat școlar
și profesional pentru școlarizare la domiciliu, responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale desemnat, împreună
cu echipa multidisciplinară, elaborează
PSI.
Art. 183. Echipa multidisciplinară care va implementa și monitoriza PSI este format din totalitatea cadrelor didactice
care asigură instruirea la domiciliu
a copilului.
Art. 184. Pentru evaluarea, avizare/aprobarea, implementarea și monitorizarea PSI vor fi parcurse toate etapele managementului de caz stipulate în legislația în vigoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu